nimeni ca lumea
țara lui nimeni-vodă
personal nimeni
Costel Zăgan, CRATIMA POEZIEI
Ghinișor Moldova mea
ghinișor antishakespeare
din stilou curge o stea
m-am născut în cimitir
Ghinișor antishakespeare
de la est Doamne la vest
parcă mor și nu mă mir
nemurirea-i doar un rest
De la est Doamne la vest
din cer curge uite-o stea
când scot soarele din țest
ghinișor Moldova mea
Ghinișor antishakespeare
numai veacuri azi deșir
COSTEL ZĂGAN, CEZ(E)ISME II
Lerui-ler ce mare taină
Dumnezeu în ruptă haină
lerui-ler cu fulgi de nea
înflorește stea cu stea
Lerui-ler tace Moldova
și-i aud din ceruri slova
Prutul parcă slavonește
chiar și el pe românește
Se trag rușii mai la mal
chiar și Moscova-i pe val
lerui-ler taină cu taină
hai că viața chiar e faină
Din pământ din iarbă verde
răsar îngeri să ne certe
COSTEL ZĂGAN, CEZ(E)ISME II
Tata a plecat din Bucovina
tata a plecat de-acasă acasă
dar a luat cu dânsul și fântâna
un balot de nori ca de mătasă
Tata a plecat de-acasă acasă
zestra lui din traistă-i Bucovina
și-un hanger de care nu-i pasă
cineva i-a închis la brâu lumina
Zestra lui din traistă-i Bucovina
tata a plecat de-acasă acasă
totuși nu mai știm a cui e vina
a plecat de tot în cer la coasă
Tata a plecat de-acasă acasă
s-a-ntâlnit cu mama și n-o lasă
Costel Zăgan, CEZ(E)ISME II
* Orice infern devenea suportabil dacă paradisul culturii era cu putință.
* În mințile noastre stă din nou la pândă gândul că istoria se face pe deasupra capetelor noastre.
Din nou apare, neliniștitoare întrebare:
CE-I DE FĂCUT?
* Adevărul este că nu știm, după atâtea secole de istorie, cum pătrunde spiritul în lume.
* Fără să fie o împlinire, adolescența rămâne, totuși, preambulul afectiv al oricărei împliniri viitoare.
* Altfel spus, romantismul culturii este expresia puberală a spiritului însuși.
* Trezirea spiritului nu poate avea loc decât în spațiul culturii.
* Trezirea spiritului nu poate avea loc decât în spațiul culturii.
* Pentru a acționa, spiritul trebuie să se întrupeze.
CONSTANTIN NOICA:
* Ce este casa? Din ce s-a născut?
Din foame, frică, eros și logos.
* Nu faceți case mai înalte decât arborii!
* Nu prea mănânc jăratic.
* Trebuie să lași în spate măcar câteo carte zilnic.
* Până la ora 12 nu trebuie să vorbești cu nimeni.
* Iorga trecea prin 30 de cărți pe zi.
* La Judecata de Apoi trebuie să spui ce ai făcut, dar nu arătând câte cărți ai scris, ci ce ai scris în ele.
* În orice logică îți povestești cărțile pentru Judecata de Apoi.
......................................
* Devin, încet-încet, un specialist al suspensiei.
COSTEL ZĂGAN
SCRISOARE DESPRE ”UMANISM”(1946)
* ”Firea sa îi este omului daimon.”(Heraclit)
Aforismul vrea să spună : omul locuiește, în măsura în care este om, în apropierea zeului.
* ”Plin de merite, totuși în chip poetic locuiește omul pe acest pământ.”(Holderlin)
**
Orice ”nu”este doar afirmarea lui ”nu”.
Orice afirmare rezidă în recunoaștere.
***
Tocmai pentru că gândirea gândește ființa, ea gândește - Nimicul.
****
Limba este deopotrivă loc de adăpost al ființei și lăcaș al esenței omului.
Prin esența ei simplă, gândirea ființei se ascunde în noi.
******
Rămâne însă mereu valabilă vorba, aproape trecută cu vederea, din Poetica lui Aristotel, cum că
poezia este mai adevărată decât cercetarea sistematică a ființării.
Că niciodată Arghezi n-a fost mai etern
niciodată toamna nu fu mai frumoasă
dacă frunze de lumină peste noi se cern
Domnule Arghezi hai-napoi acasă
Niciodată toamna nu fu mai frumoasă
niciodată niciodată niciodată niciodată
Domnule Arghezi te invit la masă
hai și lasă-ți umbra drept notă de plată
Niciodată niciodată niciodată niciodată
dacă frunze de lumină peste noi se cern
dă-mi din toamna-ceea Doamne o bucată
căci nicicând Argezi n-a fost mai etern
Niciodată toamna nu fu mai frumoasă
Domnule Arghezi hai cu toate-acasă
COSTEL ZĂGAN, CEZEISME, 2008